MMM

Data: 21.06.08
Participanti: Elena, Dorel, Pantani, Nosu, Captain, Alex
Locatie: Medias
Poze: http://picasaweb.google.com/Hoinarii/MaratonMedievalMedias
Sponsor: Magazinul Par Alpin - prin Adi Glavan -ne-a sponsoriat cu produse Xenofit.

Poze, rezultate, traseu gasiti la:
http://maraton_medieval.birotec.ro/start.html

Si a venit si momentul maratonului Medieval Medias (MMM). Aici se strang bikeri si bikerite (dubios cuvant) din toata tara. Elena vrea sa confirme, eu n-am de gand sa termin in a 2-a jumatate nici daca la sfarsit imi fac dializa si-mi schimba ficatul.

Plecam vineri din Timisoara pe la pranz pe canicula. 4 oameni in masina,4 biciclete deasupra + bagajele - inaintam greu - dar nu ne grabim. Timisoara- Buzia-Lugoj-Ilia (de aici o luam pe ceva drum judetean paralel cu E) - Uroi - Alba Iulia - Blaj - Medias.

Pe la 22.00 ajungem in centru in Medias. Fugim cat putem si suntem ultimii inscrisi pe ziua de azi. Vine si Nosu, ne intalnim cu Pantani_Lugoj si mergem toata gasca la o pizza. Toate discutiile sunt axate in jurul concursului de maine. Nu ma abtin si beau 2 beri :)

Din Timisoara am aranjat cazarea la o pensiune in Atel. Ajungem in noapte in sat, gasim pensiunea, aici nimeni. Sunam la proprietar care ne zice foarte relaxat sa mergem inauntru si sa ne culcam. Asta chiar e ciudat. Mai ciudata e pensiunea: ultra moderna, camera URIASE, totul e imecabil de curat si elegant.

Ca sa-l citez pe un mare filozof :)))): "Decat toata viata fraier mai bine o zi rege". Si toata pensiunea e a noastra. Nu apucam sa ne bucuram prea mult de lux - adormim repede.

Dimineata ne strangem lucrurile si ajungem in Medias pe la 8.30. Startul e la 10.30
Urmatoarele 2 ore sunt cele mai grele: minutele trec incet, stresul creste. Pregatim bicicletele, studiem ceilalti concurenti, stabilim micile detalii. Vine si Captain. E foarte obosit dupa o noapte nedormita pe drumul de la Baia Mare pana aici.

De la stres, si mai mult ca sigur de la mancarea de la cantina vizitez destul de des toaleta ecologica. Dau cateva ture de incazire prin centru. Analizam cu Elena profilul traseului. De data asta Elena va avea cu cine sa se lupte. S-au strans concurente din toata tara.

Sunt mai motivat ca niciodata - o sa trag de mine pana la limita. Minutele se scurg incet. Treptat se incheaga grupul de la start. Ultimele pregatiri.

10.28: 3, 2, 1 , START!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!

Bafta multa Elena !

Imediat dupa start a disparut tot stresul. S-a ridicat ca un val. Stiu doar ca trebuie sa pedalez si sa dau tot ce pot. Primii 3 KM sunt prin oras. Pedalez cu 32, 33km la ora. Ma ajunge Elena din urma si ma depaseste: daca eu sunt motivat , ea cu siguranta e si mai pornita.

Brusc traseul o coteste si intram pe prima portiune de push bike. Inca nu s-a spart plutonul asa ca un carnat urias de oameni impinge la unison bicicletele pe o panta abrupta si noroioasa. Imi place push bike-ul. Trec pe langa "inamici" cat se poate de repede. Ajung in varful pantei si la vale....Aici se duce naibii totul. In padure nu a apucat sa se usuce asa ca e plin de noroi. Nu stiu sa cobor pe asa ceva. Drumul serpuieste printre copaci: parca ai fi o bila intr-un joc de pinball - doar ca n-am chef sa imbratisez copacii. Cobor mai incet decat am urcat -> groaznic.

Ma bucur ca se termina grozavia de coborare. Urmeaza o portiune de plat si din nou push bike: recuperez din nou ce-am pierdut pe coborare. Dupa push bike, aceiasi coborare infecta.

Imi aleg "iepuri": iau pe cate unul care merge cam in acelasi ritm cu mine, ma plasez fix in spatele lui si stau acolo. Ma odihnesc asa. Psihologic e foarte relaxant. Dupa ce imi trag sufletul il deapsessc si imi caut urmatorul iepure.

Dupa primele portiuni de push bike, urmatoare urcari le pot parcurge pe bicicleta. Si acuma intra in scena SPD-urile. Fac cu adevarat diferenta. Trag ca nebunul. Avem portiuni de iarba - nu e nici urma de poteca suntem pe niste dealuri unde directia e data de o dara prin iarba.

Am trecut deja de primele 2 puncte de alimentare. Nu m-am oprit, am strigat doar ca am nevoie de o banana si de apa. Am infulecat jumatate de banana si am baut toata apa.

Undeva in primii 20km (nu stiu cum de au zburat asa de reprede) ma ajunge Captain si mergem roata la roata mai departe.
In continuare pe ceva dara pe dealuri. Urmeaza o coborare de 30.1% inclinare. O portiune semnalizata cu Danger: rusinos dar trebuie sa ma dau jos de pe bicicleta si sa cobor pe langa ea. Spre finalul coborarii nu reusesc sa evit un sant si zbor peste ghidon. Piciorul drept ramane blocat in SPD si imi intinde gamba la limita. Simt ca se rupe ceva inauntru si incep sa urlu ca nebunu. Vine Captain si trage cat poate de picior pentru a evita o intindere. N-am timp de vaicareli ca doar e concurs, ma ridic si pedalez mai departe.

Suntem pe un drum forestier. Asta imi place. Cu asta sunt obisnuit. Drumul urca -dar e OK. Aici il pierd pe Captain. Ajung din urma pe un concurent de la ceva club sportiv: e imbracat cu tricoul cu Romania - stim tricourile astea de la concursurile precedente. Coboara mai bine ca mine. Eu urc mai bine ca el. Facem echipa vreo 10km. E un tip de treaba: cand merge inainte imi semnalizeaza pe unde e traseul, la punctele de alimentare cere alimente si bauturi si pentru mine.

Deja ne-am despartit de ceva vreme de traseul comun, de fapt mai am un pic si ajung la jumatate concursului. "romanul" se tine mai bine decat mine si daca la inceput ma astepta pe urcari, acuma incepe incet incet sa se departeze. Raman singur.

Pe traseu il intalnesc pe Dorel care...evident are pana. Il depasesc.
Nu mai tin prea bine minte de portiune 40km-60km: niste puradei erau sa ma indrepte pe un drum gresit, incep sa-mi pun obiective imediate (de genul: mai am 2 km pana la pragul de 50, mai astept un pic si beau apa) - asta nu e de bine - stiu ca incep sa obosesc.

Trecem prin sate, printr-o biserica fortificata, din nou pe coamele dealurilor prin mijlocul ierbii. La un check point ma intalnesc cu Eghi. Are pana, o repara si ma ajunge din urma. El concureaza la 35 de ani.

Urmatorii 20km ii parcurgem impreuna. Incep sa cedez. Crampe musculare tot mai dese. Carci. Dar km pana la finish sunt tot mai putini. Km dupa km: check point dupa check piont.

Satul Bazna - ultimul check point. Fac greseala si ma supra-hidratez. Pe parcursul concursului am baut 6 litri de lichid fara a merge la toaleta nici o data : tot s-a consumat. 4 banane si 5 geluri. In Bazna beau prea mult si e destul de greu sa ma urc in sa. De aici urmeaza o urcare criminala - nici nu se pune problema de altceva in afara de push bike. Si aici cedez: nu ma mai asculta picioarele, injur, nu mai am forta sa imping. Si totul se misca cu incetinitorul. Si e incredibil de lung urcusul. Nu se mai termina. Eghi o ia inainte si raman din nou singur. Cu ultimele puteri ajung la ultimul checkpoint. E aproape gata - de aici nu mai urmeaza decat o coborare.

Pe coborare incep sa am halucinatii: aud scartait de frane. Ma opresc sa ma uit, nu vine nimeni. Treaba se tot repeta. De fapt sunt franele mele. Sunt as a de obosit incat nu mai am nici macar instinctul sa alerga ca sa nu fiu ajuns. Ma tot opresc sa vad daca vine cineva: nu e nimeni. Desi e noroi pana-n gat, pe portiunea aceasta imi iau inima in dinti si pedalez. Bicicleta e ca o frunza pe pe valuri: nu prea ai nici un fel de control. Trec la limita printre copaci. Intr-un final ies din padure.

2km de sosea si gata. Pedalez cu ultimele puteri - pedalez cat pot. Inca cateva curbe si ....am terminat.
La finish e Elena, Dorel si Eghi (Dorel m-a depasit pe o portiune unde am ratacit drumul).

Elena a terminat pe locul 3!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!
Asta e cea mai frumoasa veste: a reusit . Daca pana acum s-ar fi putut zice ca se batea cu morile de vant - a confirmat.
Dar cum a fost pentru ea si cum a reusit - asta e povestea ei pe care o sa vi-o zica daca sunteti cuminti sau daca reusiti sa va tineti dupa ea pe bicicleta.


Urmatoarea ora jumatate sunt terminat. Imi vine sa vomit, am frisoane. Excelent -asa si trebuie. Ar fi fost nasol daca la sfarsit as fost odihnit - inseamna ca am reusit sa trag de mine si sa-mi dozez cum trebuie efortul. Incet-incet imi revin din criza de epuizare si incep sa discut cu cei din jur.

Am terminat pe locul 10. E cea mai buna performanta personala la un concurs de MTB.

Festivitatea de premiera: din nou Elena e pe podium si acest loc 3 face mai mult decat toate precedentele locuri 1.
Pantani_Lugoj e pe locul 2 la 40km dupa ce a pierdut la sprint locul 1.

Poze, felicitari - imbarcarea si o pizza in oras impreuna cu cei din Baia Mare. Petrecem pana spre seara dupa care mergem la aceiasi pensiune. De data asta adormim si mai repede.

Duminica:
- pierd celularul;
- vizitam pe bicicleta Sighisoara. Un oras foarte frumos, la standarde occidentale si in care ne-am simtit foarte bine
- dupa-amiaza plecam prin Agnita si printr-un peisaj "pe-un picior de plai..." ajungem in Sibiu. Ne plimbam prin centru dupa care catre casa.

Asta a fost povestea concursului MMM2008.
Ne intalnim la Maratonul Baia Mare pe 19 iulie...fiindca povestea merge mai departe nu ?!

Poze, rezultate, traseu gasiti la:
http://maraton_medieval.birotec.ro/start.html