Social Icons

La multi ani!

Data: 13.03.10-1403.10
Participanti: Elena, Alex, Cosmin, Octavia, Gianina, ALin, Robi
Locatie: Godeanu
Poze: aici

Don't walk behind me; I may not lead. Don't walk in front of me; I may not follow. Just walk beside me and be my friend.
Albert Camus

M-am pilit (m-am relaxat dupa antrenament) asa ca am chef de scris. Sa vedem ce iese - asta e un blog scurt.

Alin propune un traseu indraznet si frumos in Godeanu. Gandul nostru a ramas la Piatra Craiului, dar nici de data asta nu ni se arata.

Acuma hai sa fim cinsiti. Am vazut de-a lungul anilor ca daca n-ai chef de o chestie gasesti o mie de motive "intemeiate" sa n-o faci. Acuma e vorba de distanta pana in Piatra si mai ales (si asa doare cel mai tare) de faza ca daca merg pana acolo pierd zile de antrenament. Asa ca ne amagim ca in Piatra e zapada mare si vreme proasta.

Mergem pe mana lui Alin ca toata iarna pana acuma. 
Dis de dimieata pornim la drum si reusim sa urmam cu strictete planul de bataie stabilit de Alin, asa ca facem jonctiunea cu Octavia, Cosmin si Robi si pornim impreuna de la barajul Gura Apei la ora stabilita.

Bai, unde naiba e mormanul ala de zapada pe care ne asteptam sa-l gasim aici?! Din nou mi se pare ca anul acesta a nins mai mult in Timisoara decat la munte.

Planul lui Alin prevede sa petrecem noaptea la cort asa ca avem casa cu noi in spate. Cu trecerea timpului asta a ajuns sa-mi displaca tot mai mult. Prefer sa am libertate de miscare si sa nu ma concentrez la carat rucsacul.

Tura trecuta am invatat lectia cu GPS-ul in conditii dure asa ca de data aceasta suntem ...la fel de pregatiti, doar ca acuma avem mintea limpede. Nici atunci aparatul nu a avut nici o vina sau ce am pregatit de acasa nu fusese gresit. Utilizatorul, in conditiile date, a cedat. Acuma in conditii controlate, GPS-ul merge perfect.


De mult, am vazut o poza cu fluviul Enisei din Siberia in mijlocul iernii. Arata identic. Asta e Rau Ses din Godeanu.
Panda
Mergem pe drumul de contur al lacului o bucata destul de buna pana la intersectia cu banda rosie care ne va scoate in saua Iepii. Daca pana aici am fost pe drum si zapada putina nu a constituit un impediment, din momentul in care trebuie sa urcam pe panta abrupta nu mai avem ce face si trebuie sa caram ski-urile in spate.

Asta e o alta fobie de-a mea (am mai multe - probabil sunt paranoic). Ma deprim cand trebuie sa car ski-urile pe rucsac. Biruim transpirand cateva serpentine, castigam repede altitudine si putem sa punem din nou ski-urile in picioare.




De aici pot sa ma bucur de peisaj. Inaintam destul de repede pe o poteca presarata cu multe obstacole naturale. Ajungem la liziera padurii si aici e momentul sa ne oprim pentru o regrupare si o sedinta.

Nu de alta, dar in fata e o perdea de ceata si vantul bate puternic. Alin ne zice ca isi imagineaza ce e sus in creasta. Traseul de azi are 25 de km calculati pe GPS si noi am facu doar 5. Cei mai usori. Si e deja ora 12 trecute fix. Alin cu Elena si mine asteptam restul grupului.

Decizia vine destul de repede: nu avem cum sa ajungem in saua Mlaci pe lumina (asta e mai mult decat evident). Putem sa urcam pana in sa si sa ne intoarcem dupa aceea, dar de ce?

Asa ca ne hotaram sa facem cale intoarsa. Incep sa contorizez turele ratate din sezonul hivernal si ma opresc ca sa nu ma deprim. Vremea ne-a pus bete-n roate week-end de week-end. Coduri de tot felul de culori ne-au urmarit constant. Noi ne-am incapatanat sa mergem la munte -puteam sa ne impacam cu ideea: nu e vreme buna, hai sa adancim gaura din canapea si sa uzam telecomanda...Ne-am incapatanat cum facem de obicei.




Iara ne intoarcem....Ajungem la drumul forestier si aici se incinge un mini concurs pana la masina. 3.5km de alergat pe ski-uri. Castiga Gianina. A fost de departe partea cea mai faina a turei.



La masina incep dilemele: no, amu ce facem? Mergem la Stanuleti sau in... Straja? Straja intervenise in ecuatie in ultimul moment si in final are castig de cauza.

Asa ca o tura in salbaticie se transforma intr-o tura in statiunea care ma enerveaza cel mai mult. Dar de care ma leaga cele mai frumoase amintiri.




Azi, 13 martie e o zi speciala. Cu fix sase ani in urma, tot intr-o sambata, cu tigara in gura si berea-n mana eram alaturi de Pantani in masina spre Straja, spre Elena si spre cei mai frumosi sase ani care au urmat.
Atunci a inceput timid povestea Hoinarilor. Au fost sase ani formidabili. Dar eu nu ma uit niciodata inapoi. Iar inainte sunt planuri nebunesti. La multi ani Panda! 
Acolo ne-am imprietenit asa ca din punctul asta de vedere e cel mai frumos cadou pe care ni-l putem oferi azi.



Hoinarii dupa sase ani. Inainte, inainte, mai mult, mai repede!!!! Impreuna!!!!

Seara ajungem sus in Straja. Acuma am urcat cu masina pana in statiune - au asfaltat drumul intre timp.



Suntem hoinari si rebeli asa ca dupa ce sarbatorim unii cu vin fiert altii cu bere ziua de 13 martie, ajungem sa dormim in sala de mese a unei cabanute. Alin si Gianina au fost haiducii care au facut rost de cazare intr-o statiune supra saturata de turisti.

Duminica...zi de antrenamente. Adica punem pielile si urcam fiecare in ritmul lui de antrenament pe partie. Ca doar nu o sa dau 4 RON pe rahatul lor de partie nici daca ma picura cu ceara. Clar mi-e dor de Austria si de Soelden...acolo ski-ul pare gratis...

Fac cu Elena tura statiunii ca sa ne amintim de trecut. Vremea e infecta, dar nu o sesizam. Ajungem si pe canal si facem aici mai multe ture. Coboram pe slalom. Dar nu coborarile ne entuziasmeaza. Urcarile sunt un deliciu. Cu cat faceam mai multe, ne doream sa se opreasca timpul.

A fost o zi mai mult decat reusita. A meritat cu varf si indesat sa schimbam planul in Godeanu si sa venim pana aici.



In drum spre casa ne mai oprim si pe la Hanul Bolestilor. Avem deja in majoritatea zonelor din tara cate un loc in care ne place sa facem popas in drum spre casa.

Gata week-end-ul.

--------------------------

Intre timp s-au evaporat partial aburii de alcool asa ca trebuie sa mai scriu cate ceva...

In primul rand: Nu uitati de Hercules Maraton ! Hai ca stiu ca am cel mai tare blog din parcare si ca ma citeste tot mapamondul (intre timp am mai deschis o bere). Hai, mana pe maus si inscrierea. Acum!

Noi venim din papusoi pana la capatul lumii la concursurile voastre. Si o sa continuam sa venim. Organizatorii va asteapta cu drag si aici. Si fara fals patriotism local, ca si peisaj cu siguranta este una din cele mai frumoase locatii alese pentru un concurs de trail running. Si oamenii si-au dat silinta sa il organizeze in cele mai mici detalii asa ca merita sa mancati cateva sute de km.

In al doilea rand: week-end-ul acesta incercam din nou tura de Godeanu. De data asta fara Straja. Daca si de data asta o dam in bara promit ca imi cumpar o banda de alergat si ma inchid in casa restul anului...

Si nu in ultimul rand (asta pe fondul surescitarii de la noua bere si ca sa va mai aburesc cu ce facem noi): mai avem 45 de zile pana incepe sezonul de concursuri. Am facut un pariu cu un coleg: anul asta o sa ma clasez pe podium la un concurs individual de MTB sau alergare. Asa ca mi-am ales 16 concursuri pentru sezonul ce vine si pe masura ce zilele trec devin tot mai stresat si mai nerabdator.

Si eu nu am invatat inca sa pierd :).

7 comentarii:

Bogdan spunea...

La multi ani, Hoinarilor! Cat mai multe ture frumoase si... tot ce va doriti voi!

Silvique_ms spunea...

La multi ani, fericiti!

Alin Tanase spunea...

Uau ce poza romantica! ;) Aia de acu' 6 ani de la Straja. Ce fetze senine si ce tineri erati :))
Ei glumeam, nu c-ati fi imbatranit, in 6 ani s-a schimbat doar echipamentul ;) La Multi Ani Hoinarilor!

Alin Tanase spunea...
Acest comentariu a fost eliminat de autor.
Gianina spunea...

Imi place Suca targetul tau de anul asta, ambitios! Iti tin pumnii sa castigi pariul ;-)
Weekendul asta visez si eu la vreme bun, dar si calduta... am o fobie de frig (oare de ce?).

Mihai-Sorin Sirbu spunea...

La multi ani si multe impliniri!

Adrian Valean spunea...

Daca vrei sa inveti sa pierzi alege-te pe tine ca adversar, sa vezi ce grea devine treaba :)), in rest spor maxim la ce v-ati propus!