Social Icons

Almaj

Data: 21.11.10
Participanti: Elena, Alex, Raluca, Mircea, Oco, Alex Almajan, Dani, Andrei,
Locatie: Almaj
Poze: http://picasaweb.google.com/Hoinarii/
Filme: http://www.youtube.com/user/Hoinarii
Track-uri: http://www.bikemap.net/user/Hoinarii/routes

Ultimul week-end de bicicleta si de vara. Inca d eluni am planuit turele din week-end. Dupa ce am venit din Indonesia am schimbat putin modul in care plecam in week-end-uri: in loc sa mergem pentru 2 zile, acuma preferam sa revenim sambata seara acasa pentru a ne odihni si pentru a varia turele.

Si nu, nu ne-am pututorsit - din decembrie trecem la turele clasice de doua zile. Ba mai mult o sa revenim (fara nici o placere) si la carat rucsacul in spinare...

Sambata avem planificata o tura dew sosea, iar duminica una de mTB. Dar dispare insipartia si se reduce numarul doritorilor , asa ca renuntam la tura de sambata.

Nu e nimic oficial inca, dar...

Alin Ciula are o idee. Buna. Si concursul pe care il vrea el poate sa fie ceva diferit fata de ce se organizeaza pana acuma.

Avem o zona ideala pentru asa ceva: Muntii Tarcu. Munti adevarti. Avem o echipa mai mult decat experimentata si avem cateva idei noi.

Personal ma intereseaza partea tehnica si in special alegerea unor trasee frumoase. De cu o saptamana in urma am inceput sa cautam si sa incercam variante. Schimbam cursiera de sambata pentru o tura de MTB in zona MMic Tarcu pentru a gasi alte variante.

Alin Tanase, cunoscut si ca "micul Google Earth"  defineste in linii mari traseul lung de la maraton. Daca nu avem surprize neplacute, traseul lui nu o sa sufere mari variatii.

Sambata dimineata pe o vreme caineasca (frig, umezeala si o ceata sa o tai cu cutitul) plecam impreuna cu Dani catre Borlova. In Recas (la 25km de Timisoara) ne vine ideea sa sunam pe Tarcu. De acolo aflam ca peste noapte a nins putin. Asta inseamna ca in zona Cuntu sigur a plouat. Adica o sa fie frig, si noroi. Nu e concurs sa fiu obligat sa mai indur conditiile astea asa ca ne hotaram sa zicem pas.

Pe scurt, sambata am facut 50km cu masina, m-am jucat 12 ore pe calculator si Elena a recuperat somnul restant in ultimul an.

Duminica avem planificat un traseu de MTB in zona Almaj. Am ales zona asta din mai multe motive: altitudinea e joasa asa ca nu ar trebui sa avem probleme cu temperatura. Drumurile forestiere sunt fie pietruite, fie bine tasate asa ca n-ar trebui sa avem mari probleme nici cu noroiul. Dar in primul rand am ales-o pentru ca e o zona foarte frumoasa (inca ocupa locul 2 in topul nostru)

Suntem o echipa destul de numeroasa: 8 ciclisti in 2 masini. Ziua e superba, bagami-as picioarele in ea de treaba...Aparatul e cu mine, nu si card-ul. Asa ca nici din tura asta nu o sa avem poze... GPS-ul l-am luat, dar n-am pus hartile pe el, track, n-avem asa ca o sa mergem pe amintiri.


Startul se da din Moldova Noua, unde ajungem pe la ora 8.30. Oprim in fata primariei si pe un vant rece incepem sa ne echipam de tura.

Portiunea Moldova Noua -intersectia cu Moldovita este noua pentru noi. Un drum forestier perfect care urca destul de sustinut - numai bun sa ne incalzim. Este ud pe jos, dar inca nu e noroi. Participantii la tura au fost nominalizati mai sus. Ce nu am spus e ca si de data aceasta avem parte de o echipa frumoasa (si nu ma refer la faptul ca avem 2 fete cu noi).

Ideea asta cu echipa tot apare in blog-urile mele: este foarte important sa sti sa iti alegi partenerii de tura. Cel mai bine iti dai seama de asta cand stai inghetat in vreo sa, in mijlocul iernii si astepti cate o ora pana bietul om ajunge si el. Nu e vina lui - tu esti de vina ca nu ai stiut sa itit alegi partenerii. Sau cand fiecare din tura bombane ca nu-i convine ceva sau fiecare are alte idei si e convins ca el are dreptate. Din nou, tot tu esti de vina: tu ai ales sa mergi cu ei in tura.

Grup fain acuma. Si din nou, echilibrat ca si conditie fizica. Eu ma bat cu Almajan, Elena se bate cu ea, ceilalti se bucura de tura.

De la intersectia cu Moldovita, intram pe un traseu binecunoscut: urmeaza portiunea pana in Carbunari - una din zonele cele mai frumoase din punctul meu de vedere pentru MTB. Mi-a placut tot timpul drumul prin padurea aceasta - are un aer misterios.

De aici apare si noroiul. La finalul turei bicicletele au aratat mult mai rau decat a fost de fapt situatia din teren - acolo unde era ud, am pedalat destul de repede asa ca am si umplut bicicletele cu "imala". Ultima tura din 2010 nu se putea termina altfel decat cu o ultima impachetare cu noroi. Asa au fost 90% din ture, asa trebuia sa fie si ultima. Daca in schimb am fi vanat doar vremea buna, anul acesta probabil faceam doar 2 ture de MTB.

In Carbunari, ramanem doar 6: Andrei si-a rupt schimbatorul. Mircea i l-a reparat. Dupa cateva sute de metri i s-au dus clichetii si de data asta nu mai avem ce face. Asa ca el impreuna cu Dani se intorc din punctul acesta, iar noi continuam mai departe pe tronsonul Carbunari-Sopotul Nou.

In Sopotu Nou oprim in curtea unui localnic (cunoscatorii stiu ca acolo se afla ascuns un magazin) pentru pauza de pranz. Carutele din Stancilova stau aliniate in fata si oamenii isi cumpara cele necasare traiului din varful dealului. Satul se pregateste de iarna.

Schimbam din mers planul si din cele doua variante de urcare spre Ravensca, o alegem pe cea din Barz, pe premiza ca acolo n-ar trebui sa fie atata noroi. Asa a si fost. Drumul nu e foartte spectaculos...cred. Din cei 13.5km nu am vazut nimic. Am zis ca ii urc intr-o ora. Si Alex pare ca a avut o idee similara.

Aici am tras mai tare decat la AAR. Fara nici o exagerare. Ne-am fugarit unul pe altul la deal intr-un ritm nebun. Pe la km8 a inceput sa ma doara inima, dar pe premiza ca inima de fapt nu poate sa doara am tras mai departe. A naibii junior... Ud leoarca si horcaind am ajuns dupa 54 de minute in Ravensca. 1-0 pentru mine, dar mai avem o urcare serioasa azi. (In primavara, e musai sa scot 45 de minute).

In Ravensca ii asteptam pe ceilalti si apucam sa vorbim cu un localnic. Harti, GPS, tehnologie. Eu oricum nu sunt atent si ma pierd in detalii. Dar numai un capos poate sa sustina ca astea sunt mai bune decat cunostintele localnicilor.

 

Din vorba in vorba aflam ca drumul care coboara chiar de la biserica catre Liubcova nu e drumul "ala mare si rosu" de pe harta. Este drumul de pe Valea Orevita. Drumul de pe harta este la iesirea din sat si te duce pe Obarsia Sichevita. Denumirile astea nu va zic nimic. Ce trebuie sa retineti este ca merita sa pierdeti cateva minute sa vorbiti cu oamenii chiar si atunci cand aveti GPS-uri si harti. Si asta si numai din considerentul ca s-ar putea ca ei sa aiba dreptate si nu "gadget-urile voastre". Fara a mai pune la socoteala ca baiatul vorbea cel mai pur grai banatean pe care l-am auzit in ultimul timp.

Asa ca pentru prima data in ultimii 4 ani pornim catre adevaratul drum marcat pe harta. Care este mult mai frumos pentru bicicleta decat cel pe care il foloseam noi pentru a ajunge la Dunare.  Nu e la fel de bun pentru masina, dar asta pe noi nu ne intereseaza. Acuma injur copios ca am uitat card-ul acasa. Este...trist de frumos. Copacii sunt complet dezfrunziti, este rece, pe jos solul e acoperit cu un covor gros de frunze si undeva acolo departe se aude in surdina viforul iernii. Vine, asa ca trebuie sa-i dam pedala.

Urmand indicatiile baiatului (am pacatuit si la un moment dat ne-am luat dupa GPS). Baiatul avea dreptate, GPS-ul nu, asa ca ne-am intors din drum si am mers dupa spusele omului. Dupa o portiune de "noroi rau" scurta din fericire, ajungem in Sichevita.

De aici suntem din nou pe un traseu cunoscut: urmeaza urcarea spre Garnic. Drumul e din nou perfect pentru MTB. Urmeaza repriza a doua a meciului cu Almajan. Nu e de joaca cu el asa ca pornesc hotarat. Aici panta e mai mare si sper sa scap repede de el. Intru in Garnic si numai ce vad ca trece ca fulgerul pe langa mine. Ce sa-l mai prinzi... 1-1. Strans meci. Sper sa-i prind cat mai des pe Mircea si pe Almajan la MTB - am cu cine sa trag pana imi scuip plamanii.

Apare imediat si Elena - a urcat formidabil ambele catarari. Si cel mai important e ca i-a placut si a avut chef (dupa seria de ghinioane, cel mai important era sa-i revina cheful). Elena pe sfarsit de sezon a fost ca nationala Romaniei la fotbal: rezultate foarte bune in amicale si dezastre in oficiale (diferenta e ca la ea dezastrele erau de natura tehnica).

Partea cea mai faina la urcarea pana in Garnic e faptul ca de fapt partea grea a urcarii incepe in Garnic: ai aici 4km de panta sustinuta care te storc. Noaptea se coboara repede peste noi, asa ca ajungem la intersectia cu Padina Matei sub lumina puternica a unei luni pline.

Aici imbracam tot ce avem la noi si pornim sa coboram cei 14km care ne mai despart de Moldova Noua. Nu stim nici portiunea aceasta - au fost 14km  de drum perfect, pe alocuri asfaltat care ne-a inlesnit mult coborarea. Am coborat la lumina frontalelor, dar mai cu seama la lumina lunii care scanteia puternic.

Tura am inchis-o la masini unde ne asteptau Dani si Adrei. Tura a insumat 98 de km cu o diferenta de nivel de 2000m: ciclabili in proportie de 100%.

Sezonul 2010 s-a incehiat asa cum trebuie: o tura superba in compania unor oameni faini. O tura de poveste.

De cand am venit din Indonesia, am avut norocul de 5 saptamani in care vremea a tinut cu noi. 5 saptamani, 5 ture de bike, una mai frumoasa decat cealalta. Si toate facute in grupuri numeroase cu oameni faini.

Vremea bilantuirlor n-a venit inca - pentru asta rezervam betia dintre Craciun si Revelion. Dar a fost un sezon nemaipomenit, cel putin prin prisma bicicletei. Acuma mi-as dori un singur lucru: sa fie acuma luna mai si sa inceapa concursurile.

Gata - mai avem avem intalnirea de la "Scartisoara", unde o sa folosesc bicicleta cat sa ma trezesc din mahmureala.

A sosit momentul sa inchidem usa si ascunsi, in tacere si intuneric, ca doctor Jekyl, sa pregatim sezonul urmator. N-am facut niciodata casa buna cu modestia, dar acuma mai mult ca niciodata sunt hotarat sa trag tare. Cum orice lucru serios incepe cu un prim pas hotarat - azi am iesit la o bere, doua si cate or fi fost pe-acolo. De maine insa, sus pe trainer. Si mai am si niste restante serioase la alergat...

Uite si traseul GPS al turei, ca merita sa va obositi sa mergeti in zona si sa-l faceti:

Traseu de bicicleta 761333 - powered by Bikemap 

La incheierea editiei, datele statistice ale turei:

13 comentarii:

Vali Zanfir spunea...

Grup fain = tura faina.
Daca prietenii mei sunt puturosi si cand e vorba sa urce pe munte ei se gandesc la telecabina, nu ar fi cazul sa-i schimb?

Felicitari pentru tura.

Catalin spunea...

Daca ai fi cautat pe net ce informatii au cehii despre zona, ai fi ales mai bine traseele, de la inceput :) Zona e de mult frecventata de cehi pt ca sunt satele de cehi de acolo, de asta au creeat o baza solida de informatii, vezi banat.cz, il traduci cu Google language tools. Oamenii aia sunt mult mai interesati de zona decat suntem noi romanii

bitza spunea...

doar 12 ore de calculator? ai cucerit new vegasul macar? :)

Cristi Trandafir spunea...

ai mers in tura cu aparatu foto fara baterie...cu gps-ul fara card...mai urmeaza sa iesi la o tura de MTB si sa constati ca ti-ai uitat bicicleta acasa....:))) eu zic sa lasi dracului jocurile astea de calculator ca iti mananca mintile :)))))

Claudiu Moga spunea...

Minunata tura! Am facut si eu acest traseu, este o zona de vis, ideala pt. cicloturism sau MTB.
Va invidiez pozitiv ca aveti cu cine sa faceti astfel de ture.
Pe viitor sper sa ma alatur si eu grupului vostru, caci nu mai rezist, dar va trebui sa ma mut si eu in Timisoara.
Oricum ma bucur enorm ca mai sunt oameni ca voi.
Mi-a placut enorm si excursia voastra in Indonezia si pozele au fost graitoare.

cu respect,
Claudiu

Andrei spunea...

Super faina tura si echipa :)

Pacat ca nu v-am putut insoti pe tot traseul, dar am reusit sa continuam tura in regim de avarie pe ruta carbunari - moldovita - garnic - sischevita - dunare DN57 - moldova noua.
Zona e superba si a meritat drumul pana acolo!

Sumar dupa tura: ureche schimbator rupta, butuc spate dus, pana+pompa stricata :), 2 jante la masina si un cauciuc distrus din cauza unui crater langa Oravita, 1 far ars dupa dat in alte gropi :))

Dar tura - priceless

Andrei

George spunea...

Si eu am fost pe traseul asta... chiar merita fiecare metru:))! Felicitari ! Sa ne vedem cu bine la anu' ! Toate cele bune ! George!

mit78 spunea...

new vegas?un cacat de joc,dar daca ai mintea retro,e bun,daca esti de actualitate joaca black ops sau hot pursuit,o-ti fii voi tari la biciclete,dar cred ca la pc va cam dau clasa,sincer.Si aici vorbim de ce am sub birou,un pc care costa cat 2 biciclete scumpe,si mai ceva pe linga.

Vali Zanfir spunea...

Imi poate spune cineva care-i legatura intre comentariul lui mit78 si b logul pe care l-a scris Alex.
Recunosc, sunt cam prost si nu ma prind repede?

Elena & Alexandru FODOR spunea...

In mod normal nu raspund la comment-uri si as lasa ceea ce a scris Vali. Dar acuma vin de la o chermeza asa ca nu ma pot abtine: ca sa intelegi si tu:

Hot pursuit si black ops il jucam cand tu ziceai: "Uite mama, trece trenul!". Si daca tu ai sub birou un calculator de 2500 de euro (cat fac 2 biciclete de-ale noaste) atunci esti cel putin jalnic daca nu ai stiut sa faci altceva cu banii...

Anonim spunea...

:)) ca sa nu zicem ca daca tot dai 2500 pe o scula IT eu cel putin ma astept sa nu stea sub birou...:))...mai degraba pe birou ;)

Unknown spunea...

Daca vrei sa faci bani din ceea ce scrii, incearca Blogmoney si inscrie-te!
http://aff.blogmoney.com?aid=2647&acid=223

Liviu E. spunea...
Acest comentariu a fost eliminat de autor.