Dubova

23.06.07
Locatie: Clisura Dunarii: Dubova
Particiopanti: Laci, Cosmina, Isvan, Cosmin si eu

Pentru ca Elena era cu teambuilduing-ul la Steaua Dunarii, ne-am strans si noi si am pornit in zona.In masina eram cu Isvan si am optat pentru varianta prin Moldova Noua. ASa de divertisment. Nu a fost o idee foarte buna avand in vedere ca am facut pana acolo peste 4 ore pe o caldura infernala. Am ajuns la Dubova. Ne-am cazat repede si fiin dca era ora potrivita (ora 14.00) si caldura la fel, am pornit-o cu biciletele la deal spre Eibenthal.

Urcarea pana acolo a fost interesanta: pe Isvan l-am pierdut pe la a 3-a curba (in sensul ca a luat-o la fuga inainte). Cei 2L de apa pe care ii aveam la mine s-au terminat pe la mijlocul urcarii. Nu era cald, era infernal de cald. Si eu inca nu eram obisnuit cu caldura pe anul asta.Am ajuns in Lindenfeld, unde de comun acord am zis ca mancam ceva si o punem de un pui de somn pana trece canicula.Zis si facut.Dupa vreora si jumatate de zacut am pornit si am luat metodic ablsolut toate drumurile din jurul satului. Doar asa sa dvedem unde duc. Unele mergeau vreo 2 -3 km dupa care se infundau. Altele mai putin. Dupa vreo 2 ore si epuizarea tuturor variantelor psoibile, am luat-o la vale catre sat.

Aici ne-am intalnit cu Laci si Cosmina care intre timp facvusera si ei o tura de bicicleta. Vine si Cosmin din Herculane si plecam impreuna la scaldat pe pontonul unei cunostinte din zona. Cum am reusit nu stiu, dar m-am pierdut (pe drumul european) de Isvan si Cosmin. Asa ca am tot urcat dealul de la Dubova pe toate variantele in speranta ca o sa-i gasesc. Fara succes. M-am intors am luat masina si am plecat sa-i caut. Dupa vreo 5km vad masina lui Laci. Ne intalnim in sfarsit, dar nu mai am chef de baie. Si Dunarea e plina de alge. Mai stam putin si ne intoarcem.

Dupa o cina copioasa, un pahar de vorba si mult mai multe pahare de bere ne culcam.A dooua zi ne trezim lenes, mancam pe indelete dupa care pornim sa ne dezmortim oasele spre nu stiu cce varf de langa cabana. Peisajul e frumos. Suntem in cel mai inalt punct de pe Clisura. Stam la soare vreo ora, dupa care ne indreptam catre pestera de la Dubova.

Am incercat sa ajungem la ea pe varianta de pe sosea, dar fara succes. In schimb am gasit in zona un perete de catarare proaspat pitonat. Ceva trasee intre 4-7 abia asteapta sa fie incercate. De retinut pe viitor....

Ne-am intors pana la pod si am pornit pe firul apei catre pestera. Peisajul e super. Ca in Tomb Raider...Si pestera in sine e frumoasa. Mare, uscata cu destule bifurcatii si in partea superioara cu formatiuni. Nu-mi dau seama cat am stat, dar am incercat sa luam matematic taoate culoarele/. Pe unele dintre ele a trebuit sa ne taram -> Istvan a fost multumit. In capatul pesterii am dat de Dunare. Planul initial era sa inotam pana pe partea cealalclt. Dar din cauza orei inaintate am renuntat la idee si am luat-o fuguta catre Dubova.

De aici cu masina pana la Steaua Dunarii, de unde am luat-o pe Elana, ne-am intors la Dubova sa-l luam si pe Isvan si pe acelasi drum ca la venit spre Timisoara.